Descoperă mai jos ceva ce nu știai, poate, despre orașul-port de la malul Mării Negre. Iar dacă ne vei face plăcerea de a ne vizita în acest sfârșit de vară, și nu numai, te așteptam la Boutique Hotel Vila OPT. Un hotel în Constanța ce pune în valoare o clădire istorică din Peninsulă, are o ofertă de cazare specială în centrul vechi din Constanța și care, nu în ultimul rând, păstrează heritage ul cultural al locului, întregindu-i cu toate facilitățile și serviciile necesare călătorului modern.
Suntem curioși, care dintre lucrurile de mai jos le știai despre Constanța?
În secolul VII i.Hr., pe locul actualei Peninsule a orașului Constanța, se afla colonia grecească Tomis, 657 fiind anul când a fost atestat documentar, pentru prima dată, orașul. Acesta s-a format ca urmare a colonizării bazinului Pontus Euxinus (Marea Neagră) de către navigatorii milesieni, care i-au dat numele de Tomis. De altfel, până doar acum 200 de ani, Constanța se întindea pe dimensiunea zonei numita Peninsula – orașul istoric, centrul vechi al Constanței – având zidurile cetății pe locul unde se află acum Biserica Greacă. De aici, până la a ajunge cel de-al doilea oraş al ţării după Bucureşti, cel mai mare port şi şantier naval de azi, este o istorie tumultuoasă, marcată de războaie, invazii, stăpâniri străine și o creștere accelerată în ultimele două secole.
Povestea numelor pe care le-a avut Constanța de-a lungul timpului este una interesantă. Prima dată a fost atestată documentar cu numele de Tomis, ceea ce este, probabil, un derivat din numele grecesc “tomi”, care înseamnă “despicătura”. Știai că vestigiile celui mai vechi oraș din România (straturi din epoca greacă veche, resturi de temple, edificii publice, monumente de artă din epoca imperială romană, basilici cu abside și cripte) se afla până la 10 metri sub caldarâmul orașului modern?
Numele său s-a schimbat în “Constantiana”, după numele surorii împăratului Constantin cel Mare. În această perioadă, orașul a cunoscut o frumoasă extindere, fiind construite temple și edificii, piețe și băi publice, cartiere noi. Din păcate, sub năvălirile popoarelor migratoare, a fost distrus de nenumărate ori. Astfel, când a ajuns sub stăpânirea Imperiului Otoman, era doar un sat locuit de pescari greci și de crescători tătari de cai și oi, cu câteva case și două străduțe prăfuite. În acea perioada, orașul se numea Kiustenge (Chiustenge). A început să se dezvolte din nou odată cu construirea căii ferate Constanța – Cernavodă din 1858, dar adevărata sa creștere începe odată cu alipirea Dobrogei la România în 1878, de cand a devenit principalul port al statului.
Aici au poposit și și-au făcut simțită influența, pe rând, diferite popoare. De la negustorii genovezi, de pe vremea cărora a rămas fundația pe care s-a construit ulterior Farul Genovez, la multitudinea etnică ce se păstrează până în ziua de azi. Armenii aveau cartierul lor (unde se afla astăzi Biserica Armenească), evreii locuiau spre centru, grecii aveau cartierul spre port, în timp ce turcii, românii și bulgarii locuiau pe strada Revoluției.
În ziua de azi, în Constanța trăiesc peste 18 națiuni conlocuitoare, fiecare cu obiceiurile sale, care de care mai pitorești, care îmbogățesc oferta culturală a orașului. Tradițiile lor sunt frumoase și variate, iar lăcașele de cult sunt adevărate monumente de artă, ce trebuie să se afle pe lista ta de atracții turistice și obiective de vizitat în Constanța.
Multe se pot spune despre Cazinoul din Constanța, dar nimeni nu poate contesta frumusețea sa arhitecturală unică, fiind una dintre cele mai cunoscute – și, probabil, cea mai mare, clădire construită în stilul Art Nouveau. Nu același lucru au considerat contemporanii vremurilor cand a fost deschis, neobișnuiți cu stilul său modern, atât de diferit de gusturile destul de conformiste ale acelor timpuri. În presa modernă a fost criticat, fiind asemuit cu “o monstruozitate” lipsită de gust și care, privită de sus, aduce cu un dric.
Poetul Mihail Eminescu a vizitat orașul și a avut cazare în Constanța la mansarda Hotel D’Angleterre, unde a stat timp de 10 zile, pentru o cură heliomarină de sănătate. Constanța a fost prima stațiune balneară și climaterică de la mare și, s-ar putea spune, primul “oraș-club” al României. La început de secol, era un foarte apreciat centru de divertisment, care rivaliza cu destinații europene, cu hoteluri moderne, spectacole de cabaret și seri cu petreceri de pomină.
Ca sa ajungem până în zilele noastre, știai că în Constanța a fost creat un trotuar senzorial, dedicat copiilor autiști? Desene 3D, colace marinăreşti, trunchiuri de copaci, nisip, pietre sau bucăţi de lemn sunt amplasate pe trotuar, astfel încât copiii să le poată explora cu cele cinci simțuri. Proiectul este un experiment psihologic, creat din elemente ale naturii sălbatice, și la crearea sa au contribuit artiști, copii dar și angajați ai Primăriei. Este un proiect unicat, care se adaugă în lista inițiativelor sociale, a faptelor bune și a proiectelor reușite, de care am scris aici.
Deşi imaginea orașului de azi este aceea a unui oraş modern, acesta are nevoie de restaurarea zonei vechi, istorice, din Peninsulă. Aceasta reprezintă adevărata sa identitate, care aduce istoria de mii de ani în viața cetățenilor săi și a celor care aleg să îl viziteze. Refacerea clădirii istorice a Vila Opt face parte din acest demers; credem că fiecare dintre noi poate și trebuie să contribuie cu ceva pentru (re)înfrumusețarea orașului.











Dacă în acest an simți nevoia unui Paște altfel – cu liniște, descoperiri autentice și un strop de briză marină – atunci Paștele în Constanța ar putea fi exact răspunsul. Orașul de la malul mării nu înseamnă doar plajă și vacanță de vară, ci păstrează o comoară rar întâlnită – lăcașuri de cult ridicate de […]
Citește articol
Într-o dimineață blândă de primăvară, boutique hotelul nostru se desprinde din hibernarea iernii, ca o floare curajoasă care își deschide petalele în fața soarelui. Fiecare colț al clădirii, fiecare detaliu de pe fațada clădirii este încălzit, pare să strălucească de bucurie, iar feroneria balcoanelor, acum lustruită de razele timide ale soarelui, reflectă promisiunea unui nou […]
Citește articol